Arhive pe etichete: Searle

Robert Chiș-Ciure – O politică a limbajului pentru a vorbi limbajul politicii

Gândul din spatele textului e unul seismic – destabilizează și reconfigurează (poate nu chiar atât de distructiv) un teritoriu al unei distincții acceptate ca presupoziție implicită de cele mai multe ori în filosofia limbajului. Este vorba de distincția dintre acte și enunțuri. Pornind de la analiza performativului întreprinsă de Austin și împrumutând câteva concepte din arsenalul lui Deleuze și Guattari din Mii de platouri (cuvânt de ordine, asamblaj colectiv de enunțare, transformare incorporală), în lucrarea de față încerc să estompez granițele precis trasate între cei doi termeni ai distincției. Există situații în care gestul sau actul este într-atât de inextricabil fuzionat cu discursul, încât pare că, de-a lungul unei mișcări a corpurilor, cuvintele se inserează ca niște tatuaje care cel mai adesea comandă, exprimându-se (pe sine) ca un regizor într-un teatru al corpurilor. Viceversa este, de asemenea, valabilă – un cuvânt abia rostit sau scrijelit undeva face să vibreze o mulțime de corpuri, coagulând în jurul lui o constelație de transformări (in)corporale posibile. Cred că, în toată degringolada zgomotoasă de cuvinte și concepte pe care am propus-o, marea tăcere este cea a lui Derrida. La limită, gestul meu este unul (nedeclarat) deconstructivist– dar deconstrucția este deja la lucru în interiorul textului înainte ca cel care gândește să-l redacteze.

Robert Chis-Ciure – O politică a limbajului pentru a vorbi limbajul politicii

Reclame

Comentarii închise la Robert Chiș-Ciure – O politică a limbajului pentru a vorbi limbajul politicii

Din categoria filosofia limbajului

Oana Serban – Posibilitatea unui „backup” din partea descriptiilor definite in solutionarea obiectiilor aduse teoriei lui Kripke

În cadrul acestui articol voi dezbate maniera în care un „backup” din partea descripțiilor definite pentru soluționarea obiecțiilor aduse teoriei referinței directe a lui Kripke poate sprijini formularea unor replici consistente, acordând o sustenabilitate mai mare acesteia. Miza acestui articol este de a demonstra că în teoria lui Kripke, mecanismele botezului și lanțului referențial susțin coerent procesul de transmitere a referinței în cadrul unei comunități lingvistice, însă aceasta nu oferă replici consistente pentru demontarea unor obiecții pertinente precum atacul lui Evans la rolul/ funcționalitatea celor două ori performarea unui botez din greșeală. Astfel, un aspect original al acestei lucrări constă în analiza modului în care un botez performat prin eroare s-ar încadra în gama rostirilor nereușite catalogate astfel de către Austin. În finalul lucrării voi propune o perspectivă particulară de înțelegere a unei „căi de mijloc” între rigurozitatea teoriei referinței cauzale direce a lui Kripke și descriptivismul slab al lui Searle, construită prin prisma „backup-ului” din partea descripțiilor definite, urmând unul dintre argumentele aduse de Lycan cu privire la această problemă.

Oana Serban – Posibilitatea unui backup

Comentarii închise la Oana Serban – Posibilitatea unui „backup” din partea descriptiilor definite in solutionarea obiectiilor aduse teoriei lui Kripke

Din categoria filosofia limbajului, logica filosofica

Adriana Zbant – Constienta si locul ei in natura

Lucrarea mea îsi propune să arate felul în care în care se reflectă filosofia lui Schrödinger în ideile pe care Searle le prezintă în relatie cu natura si rolul constientei. Voi sustine, astfel, că cele două opinii sunt extrem de asemănătoare, ambii plecând de la aceleasi două teorii stiintifice si discutând felul în care subiectivitatea influentează procesele noastre cognitive. În a doua parte a eseului voi prezenta mai întâi argumentele oferite de Searle pornind de la teoria atomică a materiei si teoria evolutionistă, pentru ca mai apoi să prezint viziunea lui Schrödinger. Partea a treia a lucrării are în vedere notiunea de subiectivitate, discutând în paralel opiniile celor doi.

Adriana Zbant – Constienta si locul ei in natura

Un comentariu

Din categoria filosofia mintii