Georgiana Teslaru – Cum se întemeiază cunoașterea prin experienţă

În această lucrare susțin viziunea empiristă non-tradițională a lui John McDowell, ca o soluție a disputei privitoare la sursele cunoșterii, pentru a arăta cum putem întemeia cunoașterea prin experiență ținând seama deopotrivă de impresiile senzoriale și de capacitățile de conceptualizare.

Drumul parcurs pornește de la prezentarea teoriei datului senzorial și continuă cu identificarea celor mai importante obiecții aduse empirismului tradițional, respectiv argumentul limbajului privat și mitul datului senzorial. Ultima parte a lucrării arătă condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o teorie a cunoașterii pentru a da seama de faptul că prin experiență subiectul este pus în legătură cu realitatea obiectivă și oferă o analiză a motivelor pentru care fundaționismul empirist și coerentismul eșuează în justificarea legăturii dintre gândire și ceea ce este captat la nivelul simțurilor.

G. Teslaru – Cum se întemeiază cunoașterea prin experiență

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia mintii

Larisa Gogianu – Sunt termenii care stau pentru genuri naturale designatori rigizi?

Consider că teza lui Putnam conform căreia termenii care stau pentru genuri naturale sunt designatori rigizi este problematică din cel puţin două puncte de vedere. Ceea ce am încercat să susţin în lucrarea de faţă este că argumentul lui poate fi atacat atât pe terenul metafizicii, prin respingerea esenţialismului pe care îl asumă, cât şi prin invocarea obiecţiei conform căreia Putnam pare să nu ia în calcul (sau, cel puţin nu până la capăt) modul în care folosim limbajul. Prin urmare, cred că extinderea noţiunii de rigiditate asupra termenilor care stau pentru genuri naturale nu se susţine.

Larisa Gogianu – Sunt termenii care stau pentru genuri naturale designatori rigizi?

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia limbajului

International Undergraduate Philosophy Journal Call for External Reviewers

Here. You can find out more about Stance here.

Scrie un comentariu

Din categoria anunturi

Robert Turculet – De ce schimbam ora de doua ori pe an?

În fiecare primăvară, mai mult sau mai puţin în acelaşi timp, dăm ceasurile cu o oră înainte, pentru ca toamna să le dăm înapoi. Acest lucru este cunoscut drept Daylight Saving Time (DST) sau Ora de vară şi a fost adoptat la începutul secolului XX pentru economisirea energiei (electrice). În acest eseu argumentez pentru abandonarea acestei practici rudimentare ce complică prea mult un lucru ce ar trebui să fie foarte simplu: măsurarea timpului.

Robert Turculet – De ce schimbăm ora de două ori pe an

Scrie un comentariu

Din categoria gandire critica

Cateva indicatii utile pentru redactarea unui eseu filosofic

Pot fi citite aici, in engleza.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Simion Radu – Teoria sistemelor dinamice in stiinta cognitiei

În această lucrare voi prezenta succint cercetările efectuate în dezvoltarea teoriei sistemelor dinamice şi a dinamicităţii în explicarea cogniţiei, cu accent pe esenţialele deosebiri de alte teorii şi punând în lumină inconsistenţele ce survin în urma abordării tezei de faţă.

Simion Radu – Teoria sistemelor dinamice in stiinta cognitiei

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia mintii, filosofia stiintelor cognitiei

Denisa Ivanoiu – Conexionism vs teoria arhitecturii simbolice a creierului

In acest eseu voi avea în vedere unele distincţii între teoria conexionistă, viziunea care compară mintea ca un sistem de reţele de informaţii pe de o parte şi teoria arhitecturii simbolice a minţii pe de cealaltă parte., precum şi argumentele pentru a opta mai degrabă pentru prima. Voi prezenta procesul de „graceful degradation” ca un astfel de argument adus de conexionişti în sprijinul validităţii teoriei lor, ce va fi apoi comparat cu cele aduse de Fodor şi Pylyshyn care susţin că acest proces nu are loc numai în paradigma conexionistă ci are sens şi în cadrul teoriei clasice. În încheiere voi prezenta contraargumentele lui Chalmers la poziţia celor doi, şi pe scurt, modalitatea prin care el demonstrează cum raţionamentul lor nu este valid până la capăt şi cum nu putem desfiinţa cu totul o abordare fără să aibă şi cealaltă de suferit.

Denisa Ivanoiu – Conexionism vs teoria arhitecturii simbolice a creierului

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia mintii