Arhive pe categorii: logica filosofica

Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

A doua prezentare de astăzi vizează o discuție pe tema realismului metafizic. Tudor Ovidiu Mărginean ne spune despre ce este vorba, pe scurt:

Concepția pe care Putnam o atacă prin argumentul său model-teoretic este numită de el realism metafizic, poziție angajată față de mai multe teze: a) lumea are o cardinalitate fixă, b) există o singură teorie care descrie corect lumea, c) există o unică relație de referință între termenii unei teorii și obiecte din realitate și d) adevărul este non-epistemic. Putnam formulează argumentul model-teoretic pentru a susține că o teorie completă și consistentă, care satisface toate constrângerile teoretice și operaționale, nu poate fi falsă, și orice teorie poate fi satisfăcută de o infinitate de modele. Se folosește de teorema Skolem-Lowenheim pentru a arăta că o teorie poate avea un model de orice cardinalitate infinită. Un alt punct important al argumentului este strategia „mai multă teorie”(just more theory), prin care se încearcă eliminarea altor constrângeri asupra referinței. Eu voi relua argumentul lui Lewis împotriva acestei strategii, arătând că o teorie trebuie să satisfacă nu teoria despre constrângere, ci constrângerea însăși, și îl voi aplica și constrângerilor operaționale asupra referinței, pe care le acceptă Putnam.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

Pe parcursul zilei de azi Tudor Ovidiu Mărginean va răspunde la întrebări și comentarii.

Reclame

3 comentarii

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia stiintei, filosofie analitica, logica filosofica

Dan Bragagiu – O defensivă naturalistă a statutului ontologic al categoriilor

Trecem, în a treia zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți, la probleme ontologice. Punctul de pornire al prezentării de astăzi este următorul:

O poziție ce prevede angajarea ontologică față de categorii, fie acestea obiecte materiale, relații, proprietăți, clase sau entități matematice, poartă numele de realism platonic. Realiștii de acest gen asumă existența obiectivă a unor entități abstracte ca roșeața (proprietatea unui obiect de a fi roșu) sau relațiile dintre obiecte (e.g. fraternitatea – relația dintre doi particulari de a fi frați). Poziția naturalistă (care este obiectul lucrării de față) se opune unei astfel de perspective asupra categoriilor prin evitarea utilizării unui limbaj metafizic ce ne constrânge să ajungem la astfel de angajamente ontologice.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Dan Bragagiu – O defensivă naturalistă a statutului ontologic al categoriilor

Pe parcursul zilei de astăzi Dan Bragagiu va răspunde la întrebări și comentarii.

5 comentarii

Din categoria filosofia limbajului, logica, logica filosofica, ontologie

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Comentarii închise la Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Larisa Gogianu – Eliminarea semnului identităţii din logica de ordinul întâi

În lucrarea de față susțin o variantă wittgensteineană de eliminativism cu privire la semnul pentru identitate. Ideea lui Wittgentein din Tractatus presupune că adevărurile logice pot fi reformulate fără utilizarea unui semn special pentru identitate atât timp cât avem în vedere o regulă semantică prin care putem restrânge domeniul variabilelor în funcție de locul acestora într-o formulă. Astfel, se arată că semnul pentru identitate nu este indispensabil scrierii conceptuale. Voi apăra această propunere în fața obiecțiilor formulate de Russell, Quine și Carnap și voi arăta, prin prisma sistematizărilor oferite de Hintikka și Kai Wehmeier, că puterea de expresie a limbajului Lw este la fel de mare ca cea a logicii de ordinul întâi cu identitate. De asemenea, voi discuta câteva condiții de bună funcționare a regulilor pentru introducerea și eliminarea cuantorilor pentru deducția naturală în Lw.

L. Gogianu – Eliminarea semnului identitatii din logica de ordinul intai

Un comentariu

Din categoria logica, logica filosofica

Adriana Zbant – Numele proprii si descriptiile definite

Utilizând argumente modale, Saul Kripke reușește să minimizeze rolul pe care descripțiile definite îl au în înțelegerea felului în care funcționează numele proprii. În această lucrare îmi propun să arăt că descripțiile definite pot fi folosite în continuare în contextul semanticii lumilor posibile, pentru a explica felul în care referă numele proprii. Voi argumenta că, în fapt, stipulăm din lumea actuală (W*) că un nume referă la același individ într-o lume posibilă (W1), în virtutea faptului că avem un mănunchi de descripții definite după care identificăm referința la lumea respectivă. De asemenea, voi încerca să ofer un răspuns legat de felul în care putem distinge între situația în care persoana nu are majoritatea atributelor din W* în W1 și situația în care persoana nu există în W1.

Adriana Zbant – Numele proprii si descriptiile definite

Comentarii închise la Adriana Zbant – Numele proprii si descriptiile definite

Din categoria filosofia limbajului, logica filosofica

Diana Ghinea – Probleme ale teoriei cauzal-istorice a referintei

În cadrul lucrării îmi propun să construiesc un contra-exemplu la teoria cauzal-istorică de stabilire a referinței formulată de Saul Kripke, în “Naming and Necessity”. Conform acesteia, un nume referă în mod direct, în virtutea unei relații cauzale ce se realizează între utilizarea numelui și obiectul la care numele referă. Exemplul pe care îl voi construi ilustrează o situație în care se dovedește că mecanismul cauzal-istoric este incomplet, iar pentru stabilirea referinței sunt necesare informații suplimentare pentru vorbitori, poate chiar anumite descripții definite.

Diana Ghinea – Probleme ale teoriei cauzal-istorice a referintei

Comentarii închise la Diana Ghinea – Probleme ale teoriei cauzal-istorice a referintei

Din categoria filosofia limbajului, logica filosofica

Oana Serban – Posibilitatea unui „backup” din partea descriptiilor definite in solutionarea obiectiilor aduse teoriei lui Kripke

În cadrul acestui articol voi dezbate maniera în care un „backup” din partea descripțiilor definite pentru soluționarea obiecțiilor aduse teoriei referinței directe a lui Kripke poate sprijini formularea unor replici consistente, acordând o sustenabilitate mai mare acesteia. Miza acestui articol este de a demonstra că în teoria lui Kripke, mecanismele botezului și lanțului referențial susțin coerent procesul de transmitere a referinței în cadrul unei comunități lingvistice, însă aceasta nu oferă replici consistente pentru demontarea unor obiecții pertinente precum atacul lui Evans la rolul/ funcționalitatea celor două ori performarea unui botez din greșeală. Astfel, un aspect original al acestei lucrări constă în analiza modului în care un botez performat prin eroare s-ar încadra în gama rostirilor nereușite catalogate astfel de către Austin. În finalul lucrării voi propune o perspectivă particulară de înțelegere a unei „căi de mijloc” între rigurozitatea teoriei referinței cauzale direce a lui Kripke și descriptivismul slab al lui Searle, construită prin prisma „backup-ului” din partea descripțiilor definite, urmând unul dintre argumentele aduse de Lycan cu privire la această problemă.

Oana Serban – Posibilitatea unui backup

Comentarii închise la Oana Serban – Posibilitatea unui „backup” din partea descriptiilor definite in solutionarea obiectiilor aduse teoriei lui Kripke

Din categoria filosofia limbajului, logica filosofica