Arhive pe categorii: filosofia stiintei

Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

A doua prezentare de astăzi vizează o discuție pe tema realismului metafizic. Tudor Ovidiu Mărginean ne spune despre ce este vorba, pe scurt:

Concepția pe care Putnam o atacă prin argumentul său model-teoretic este numită de el realism metafizic, poziție angajată față de mai multe teze: a) lumea are o cardinalitate fixă, b) există o singură teorie care descrie corect lumea, c) există o unică relație de referință între termenii unei teorii și obiecte din realitate și d) adevărul este non-epistemic. Putnam formulează argumentul model-teoretic pentru a susține că o teorie completă și consistentă, care satisface toate constrângerile teoretice și operaționale, nu poate fi falsă, și orice teorie poate fi satisfăcută de o infinitate de modele. Se folosește de teorema Skolem-Lowenheim pentru a arăta că o teorie poate avea un model de orice cardinalitate infinită. Un alt punct important al argumentului este strategia „mai multă teorie”(just more theory), prin care se încearcă eliminarea altor constrângeri asupra referinței. Eu voi relua argumentul lui Lewis împotriva acestei strategii, arătând că o teorie trebuie să satisfacă nu teoria despre constrângere, ci constrângerea însăși, și îl voi aplica și constrângerilor operaționale asupra referinței, pe care le acceptă Putnam.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

Pe parcursul zilei de azi Tudor Ovidiu Mărginean va răspunde la întrebări și comentarii.

Reclame

3 comentarii

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia stiintei, filosofie analitica, logica filosofica

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Comentarii închise la Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Alexandru Liciu – Modele ale Idealizarii in Stiinta – Paradoxul lui Cartwright

La începutul anilor 1980, odată cu lucrările lui Nancy Cartwright, emerge o literatură ce vizează un nou aspect al metodologiei științei: idealizarea. Prin intermediul paradoxului propus de către Cartwright (1980), susținerea idealizării este asociată cu o poziție antirealistă cu privire la statutul ontologic al legilor fundamentale ale naturii (și în special ale fizicii). În acest scurt eseu, aducând o serie de critici celor propuse de către Cartwright, voi încerca să arăt că procesul de idealizare poate fi însoțit de o abordare realistă a statutului ontologic al legilor naturii. Mai mult decât atât, după cum a subliniat și Weisberg (2007), voi arăta că, deși în urma criticilor aduse lui Cartwright au emers diferite noțiuni de idealizare, aceste noțiuni diferite pot fi privite mai degrabă drept complementare decât drept concurente, păstrând, în același timp, o abordare realistă.

Alexandru Liciu – Modele ale Idealizarii in Stiinta – Paradoxul lui Cartwright

Comentarii închise la Alexandru Liciu – Modele ale Idealizarii in Stiinta – Paradoxul lui Cartwright

Din categoria filosofia stiintei

Diana Ghinea – Bruno Latour – Problema certitudinii in Stiinta si tehnologia

În această lucrare îmi propun să critic poziția lui Bruno Latour, pe care o prezintă în textul “Do you believe în Reality? News from the Trenches of the Science Wars”, conform căreia apelul la certitudine al Științei a avut drept rezultat crearea unei lumi exterioare ce nu poate fi niciodată cunoscută de către o minte izolată într-o cuvă, separată de corp. În prima parte a lucrării discut ideile pe care le prezintă Bruno Latour în cadrul articolului său, iar în a doua parte prezint propriile critici cu privire la poziția sa. În fapt, nu sunt de părere că, odată ce Știința a urmat drept scop certitudinea, a fost nevoită să creeze o lume exterioară și o minte într-o cuvă, de vreme ce pericolele erau pierderea legăturii cu realitatea și frica de dominație a mulțimii. Nu putem afirma că astăzi nu mai avem nevoie de certitudine pentru că nu mai dorim să ținem oamenii sub control. Dacă certitudinea a fost doar o scuză de a controla mulțimea, atunci avem nevoie de o redefinire a Științei. În ceea ce privește artefactele tehnologice sau orice este nonuman, ele sunt extrem de revelante și fără îndoială indispensabile în Cercetare. Cum se realizează interacțiunea dintre oameni și instrumentele cu care ei lucrează, în așa fel încât să se producă umanizarea unei colectivități, reprezintă o idee ce trebuie dezvoltată mai pe larg, pentru a da seama de rolul ei în cadrul Cercetării, respectiv al societății.

Diana Ghinea – Latour – Problema certitudinii

Comentarii închise la Diana Ghinea – Bruno Latour – Problema certitudinii in Stiinta si tehnologia

Din categoria filosofia stiintei, filosofia tehnologiei

Vlad Cosmina – Simularea pe calculator în activitatea de cercetare

Simularea pe calculator este utilizată astăzi de oameni de ştiinţă din domenii variate, ajungând să înlocuiască de multe ori cercetarea empirică obişnuită. În acest context ne putem întreba dacă se schimbă modalitatea de a aborda subiecte din filosofia ştiinţei sau dacă problemele apărute sunt de fapt reformulări ale temelor dezbătute anterior. Printre cei care analizează posibiliatea existenţei unei filosofii a simulării se numără Roman Frigg si Julian Reiss. Mi-am propus ca în această lucrare sa aduc în discuţie una dintre întrebările ridicate de aceştia în articolul The Philosophy of Simulation: hot new issues or same old stew?: suntem mai îndreptaţiţi să vedem experimentul ca fiind o cercetare a unei lumi paralele odată cu mutarea acestuia din laborator în interiorul unui calculator?

Vlad Cosmina – Simularea pe calculator în activitatea de cercetare

Comentarii închise la Vlad Cosmina – Simularea pe calculator în activitatea de cercetare

Din categoria filosofia stiintei, filosofia tehnologiei