Arhive pe categorii: filosofia limbajului

Corina Stavilă – On Evans’ Two Senses of ‘Here’, and a Challenge to the Possibility of Total VR Immersion

A treia zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică este dedicată unei teme actuale – imersiunea în realitatea virtuală.

Corina Stavilă își începe prezentarea astfel:

When someone is immersed in a virtual reality environment, her primary visual and auditory inputs from the physical world are replaced with audio and video sensory stimuli from a computer simulated environment. As such, it is solely that alternative environment that the subject perceives and is able to act within. What characterizes the effectiveness of immersion is the subject’s vivid sense of being present in a place and in a different body (that of an avatar), despite of her being aware that she is interacting within a simulated world.

As technology evolves, it is very likely that systems with higher and higher degrees of immersion will be available. Yet, as long as someone is aware of being in a simulated environment, there could not be a perfect immersion. For a perfect immersion to occur, one will have to forget that she is in a computer generated reality, and so to take that world as if it is her own physical world. In other words, a perfect VR immersion will occur when one will not be able to distinguish between the virtual world and the physical world (a scenario depicted in Matrix).

It is interesting, though, to note that, if a perfect immersion will happen, the sense of presence will disappear for a subject. “Presence is the feeling of being transported to another place. This is why our notion of ‘place illusion’ as ‘being there’ includes the rider… in spite of the fact that you know for sure that you are not actually there.” It contains an element of surprise: “I know I am at home wearing a HMD, but I feel as if I am in the Himalayas.” (Slater & Sanchez-Vives, 2016) Normally, in real life, there is no element of surprise in being in a certain place. We are simply here. I know I’m in my room now, writing this paper, so how could I be surprised by my presence here?

However, along with the advance of technology – interfaces with higher resolutions, and more senses implied (like tactile and olfactory) – VR enthusiasts anticipate that there will be a point when we will not be able to discern between the simulated world and the physical one. Consequently, there will be many alternative worlds, besides our real world, and people will spend more and more time to navigate from one world to another.

However, I think that the possibility of a perfect immersion can be challenged.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Corina Stavilă – On Evans’ Two Senses of ‘Here’ and a Challenge to the Possibility of Total VR Immersion

Pe parcursul zilei de astăzi Corina Stavilă va răspunde la întrebări și comentarii.

Reclame

4 comentarii

Din categoria filosofia limbajului, filosofia tehnologiei

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

Header CNOFTS editia 2_small

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A doua ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 15-19 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 25 martie 1 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 5 zile ale conferinței), o selecție (după sistemul double-blind review) va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 5 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 12 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici:
Afis CNOFTS editia 2

Comentarii închise la Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, filosofie morală, logica filosofica, metafizica, ontologie

Sonia Micu – Can Family Resemblance Determine a Concept?

Frege’s definition of a concept puts a significant amount of pressure on the eligibility of Wittgenstein’s family resemblance to determine a concept. According to Frege, vagueness and the lack of clear boundaries cannot stand for a genuine concept. In this short essay, I explore the topic and I argue that no clear boundaries are not one and the same with no boundaries at all. Using one of Wittgenstein’s ideas, I conclude that boundaries of any concept determined by family resemblance can be drawn for a special purpose.

Sonia Micu – Can Family Resemblence Determine a Concept

Comentarii închise la Sonia Micu – Can Family Resemblance Determine a Concept?

Din categoria filosofia limbajului, filosofie analitica

Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

A doua prezentare de astăzi vizează o discuție pe tema realismului metafizic. Tudor Ovidiu Mărginean ne spune despre ce este vorba, pe scurt:

Concepția pe care Putnam o atacă prin argumentul său model-teoretic este numită de el realism metafizic, poziție angajată față de mai multe teze: a) lumea are o cardinalitate fixă, b) există o singură teorie care descrie corect lumea, c) există o unică relație de referință între termenii unei teorii și obiecte din realitate și d) adevărul este non-epistemic. Putnam formulează argumentul model-teoretic pentru a susține că o teorie completă și consistentă, care satisface toate constrângerile teoretice și operaționale, nu poate fi falsă, și orice teorie poate fi satisfăcută de o infinitate de modele. Se folosește de teorema Skolem-Lowenheim pentru a arăta că o teorie poate avea un model de orice cardinalitate infinită. Un alt punct important al argumentului este strategia „mai multă teorie”(just more theory), prin care se încearcă eliminarea altor constrângeri asupra referinței. Eu voi relua argumentul lui Lewis împotriva acestei strategii, arătând că o teorie trebuie să satisfacă nu teoria despre constrângere, ci constrângerea însăși, și îl voi aplica și constrângerilor operaționale asupra referinței, pe care le acceptă Putnam.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

Pe parcursul zilei de azi Tudor Ovidiu Mărginean va răspunde la întrebări și comentarii.

3 comentarii

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia stiintei, filosofie analitica, logica filosofica

Dan Bragagiu – O defensivă naturalistă a statutului ontologic al categoriilor

Trecem, în a treia zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți, la probleme ontologice. Punctul de pornire al prezentării de astăzi este următorul:

O poziție ce prevede angajarea ontologică față de categorii, fie acestea obiecte materiale, relații, proprietăți, clase sau entități matematice, poartă numele de realism platonic. Realiștii de acest gen asumă existența obiectivă a unor entități abstracte ca roșeața (proprietatea unui obiect de a fi roșu) sau relațiile dintre obiecte (e.g. fraternitatea – relația dintre doi particulari de a fi frați). Poziția naturalistă (care este obiectul lucrării de față) se opune unei astfel de perspective asupra categoriilor prin evitarea utilizării unui limbaj metafizic ce ne constrânge să ajungem la astfel de angajamente ontologice.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Dan Bragagiu – O defensivă naturalistă a statutului ontologic al categoriilor

Pe parcursul zilei de astăzi Dan Bragagiu va răspunde la întrebări și comentarii.

5 comentarii

Din categoria filosofia limbajului, logica, logica filosofica, ontologie

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Comentarii închise la Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Elena Rusei – Horwich’s anti-normativism

Horwich is does not agree with the semantic normativism adopted by Kripke in „Wittgenstein on Rules and Private Language”. This semantic normativism is usually criticized from two positions. The first argues that what is generally called semantic normativism is in fact a completely different form of normativism (pragmatic, logical etc). Therefore, according to this type of criticism, there would be no semantic obligations, these being just additions to the natural phenomenon of communication. The second form of critique („missing rules strategy”) reproaches to the semantic normativism that it creates confusion at the level of the types of rules adopted. Those who support this type of criticism say that semantic normativism motivates regulatory rules by invoking their constitutive powers. Given that Horwich, in his work Deflationary Theory of Meaning, argues that although the meanings have normative consequences, this normativity is not inherent to them, but derived from more general normative principles, I conclude that he is part of the critics from the first category, i. e. one of those who criticize semantic normativism by invoking the „misidentification” of norms.

Elena Rusei – Horwich’s anti-normativism

Comentarii închise la Elena Rusei – Horwich’s anti-normativism

Din categoria filosofia limbajului