Arhive pe categorii: filosofia actiunii

Bogdan-Andrei Dumitrescu – Libertarianismul metafizic și cauzalitatea acțiunilor libere: O critică adusă lui Mark Balaguer

Începem a doua zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți cu o temă aflată la intersecția metafizicii tradiționale cu filosofia acțiunii. Prezentarea lui Bogdan-Andrei Dumitrescu începe astfel:

Libertarienii metafizici sunt aceia care susțin existența liberului arbitru și neagă compatibilitatea acestuia cu determinismul. Libertarianismul este astfel o poziție incompatibilistă. În cadrul dezbaterii problemei dintre libertate și determinism, Mark Balaguer se plasează de partea libertarianismului și susține o formulare naturalistă a liberului arbitru care nu prespune vreun dualism al substanțelor sau ireductibilitatea la un tip de cauzalitate agențială.

Cu certitudine, Balaguer nu dorește ca formularea sa să se bazeze pe entități non-fizice precum sufletele sau pe existența unui sine non-material. Însă ceea ce voi argumenta este că formularea sa nu poate scăpa problemei ireductibilității agenților, deoarece formularea este o formă a teoriei agentului cauzal (agent causation theory).

După Balaguer, pentru ca o acțiune să fie liberă trebuie ca aceasta să satisfacă două condiții de bază: (i) să fie nedeterminată și (ii) să fie non-aleatorie în mod corespunzător. (Balaguer, 2004, 2009) Prima facie, formularea lui nu presupune nici o entitate non-fizică sau vreun tip special de cauzalitate. El se rezumă la cauzalitatea simplă între evenimente când își apără teoria. Însă, după cum voi argumenta, această formulare este o teorie a agentului cauzal, iar o astfel de teorie presupune că (1) pentru ca o acțiune să fie liberă, sursa ei trebuie să fie agentul; (2) agentul este o cauză necauzată și (3) relațiile cauzale nu sunt doar între evenimente. (Clarke, 1993)

În a doua secțiune voi expune formularea și teoria lui Balaguer cu privire la libertatea acțiunilor. În a treia secțiune voi compara perspectiva libertariană cu teoriile agentului cauzal găsite în lucrările lui Randolph Clark și Timothy O’Connor, iar în ultima secțiune voi arăta că formularea lui Balaguer nu se poate lipsi de entități ireductibile.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Bogdan-Andrei Dumitrescu – Libertarianismul metafizic și cauzalitatea acțiunilor libere

Pe parcursul zilei de astăzi Bogdan-Andrei Dumitrescu va răspunde la întrebări și comentarii.

Reclame

2 comentarii

Din categoria filosofia actiunii, metafizica

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

Header CNOFTS editia 2_small

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A doua ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 15-19 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 25 martie 1 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 5 zile ale conferinței), o selecție (după sistemul double-blind review) va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 5 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 12 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici:
Afis CNOFTS editia 2

Comentarii închise la Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, filosofie morală, logica filosofica, metafizica, ontologie

Corina Stavilă – Există acțiuni elementare?

Cu prima prezentare din penultima zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți intrăm într-un teritoriu mai puțin explorat la noi – filosofia acțiunii. Corina Stavilă începe astfel:

Să zicem că mă întâlnesc cu un amic, care îmi povestește o întâmplare la care tocmai a luat parte. Dacă din povestirea amicului meu înțeleg că el a fost un actor pasiv la cele întâmplate, aș putea să-l întreb: „Cum ți s-a întâmplat asta?” – spre exemplu, „Cum s-a întâmplat să pierzi prezentarea scrisă pentru azi?”. Iar răspunsul lui ar putea fi: „Pisica a vărsat cana de cafea peste laptopul care, în acest fel, s-a stricat.”

Dacă însă amicul îmi relatează ceva din care înțeleg că a fost vorba despre o acțiune intenționată a lui, spre exemplu: „Azi mi-am redecorat camera”, dialogul ar putea decurge astfel: „Cum ai făcut asta?”, „Am vopsit pereții în galben”, ”Cum?”, „Am folosit un trafalet”, „Și cum ai făcut asta?”, „Pur și simplu mi-am mișcat mâna cu trafaletul în sus și-n jos pe perete.” În acest punct, răspunsul ar indica o acțiune elementară. De ce? Pentru a-și mișca mâna în sus și-n jos, amicul meu nu a fost nevoit să facă altceva în plus. Și-a mișcat pur și simplu mâna.

Plecând de la articolul ”Basic Actions”, al lui Arthur Danto voi analiza două viziuni diferite asupra acțiunilor elemenare: cea a lui Danto, și cea a lui Donald Davidson. Mai exact, voi analiza dacă acțiunile elementare există, cum pot fi definite, și câtă nevoie avem de existența lor.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Corina Stavila – Există acțiuni elementare

Pe parcursul zilei de azi Corina Stavilă va răspunde la întrebări și comentarii.

6 comentarii

Din categoria filosofia actiunii, Uncategorized

Vasile Vîsoțchi – Importanța condiției apartenenței în formularea legii morale

Prezentarea deschide Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Vasile Visotchi – Importanța condiției apartenenței

Pe parcursul zilei de astăzi Vasile Vîsoțchi va răspunde la întrebări și comentarii.

11 comentarii

Din categoria filosofia actiunii, filosofie morală

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Comentarii închise la Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Andrei Teodor Orasanu – Problematica abtinerii ca act negativ

În eseul său Refraining, Omitting and Negative Acts, Kent Bach va considera că nici abţinerile, nici omisiunile nu sunt acte. De asemenea, el prezintă unele omiteri ca fiind acţiuni intenţionate – însă acest tip de omisiuni nu sunt considerate de către el abţineri. Analizând critic argumente ale lui Bach, în lucrarea de faţă îmi propun să încerc să arăt că abţinerile sunt acte precum şi să analizez mai atent lipsa de echivalare a “omiterilor intenţionate” cu un anumit fel de abţineri şi să observ dacă aceasta este într-adevăr întemeiată.

Andrei Teodor Orasanu – Problematica abtinerii ca act negativ

Comentarii închise la Andrei Teodor Orasanu – Problematica abtinerii ca act negativ

Din categoria filosofia actiunii