Arhive pe categorii: epistemologie

Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

A doua prezentare de astăzi vizează o discuție pe tema realismului metafizic. Tudor Ovidiu Mărginean ne spune despre ce este vorba, pe scurt:

Concepția pe care Putnam o atacă prin argumentul său model-teoretic este numită de el realism metafizic, poziție angajată față de mai multe teze: a) lumea are o cardinalitate fixă, b) există o singură teorie care descrie corect lumea, c) există o unică relație de referință între termenii unei teorii și obiecte din realitate și d) adevărul este non-epistemic. Putnam formulează argumentul model-teoretic pentru a susține că o teorie completă și consistentă, care satisface toate constrângerile teoretice și operaționale, nu poate fi falsă, și orice teorie poate fi satisfăcută de o infinitate de modele. Se folosește de teorema Skolem-Lowenheim pentru a arăta că o teorie poate avea un model de orice cardinalitate infinită. Un alt punct important al argumentului este strategia „mai multă teorie”(just more theory), prin care se încearcă eliminarea altor constrângeri asupra referinței. Eu voi relua argumentul lui Lewis împotriva acestei strategii, arătând că o teorie trebuie să satisfacă nu teoria despre constrângere, ci constrângerea însăși, și îl voi aplica și constrângerilor operaționale asupra referinței, pe care le acceptă Putnam.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

Pe parcursul zilei de azi Tudor Ovidiu Mărginean va răspunde la întrebări și comentarii.

Reclame

3 comentarii

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia stiintei, filosofie analitica, logica filosofica

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Comentarii închise la Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Georgiana Teslaru – Cum se întemeiază cunoașterea prin experienţă

În această lucrare susțin viziunea empiristă non-tradițională a lui John McDowell, ca o soluție a disputei privitoare la sursele cunoșterii, pentru a arăta cum putem întemeia cunoașterea prin experiență ținând seama deopotrivă de impresiile senzoriale și de capacitățile de conceptualizare.

Drumul parcurs pornește de la prezentarea teoriei datului senzorial și continuă cu identificarea celor mai importante obiecții aduse empirismului tradițional, respectiv argumentul limbajului privat și mitul datului senzorial. Ultima parte a lucrării arătă condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o teorie a cunoașterii pentru a da seama de faptul că prin experiență subiectul este pus în legătură cu realitatea obiectivă și oferă o analiză a motivelor pentru care fundaționismul empirist și coerentismul eșuează în justificarea legăturii dintre gândire și ceea ce este captat la nivelul simțurilor.

G. Teslaru – Cum se întemeiază cunoașterea prin experiență

Comentarii închise la Georgiana Teslaru – Cum se întemeiază cunoașterea prin experienţă

Din categoria epistemologie, filosofia limbajului, filosofia mintii

Bogdan Oprea – Combaterea scepticismului dintr-o perspectiva wittgensteiniana

Existenţa unei veritabile falii în ceea ce priveşte practica filosofiei lui Ludwig Wittgenstein, evidenţiată de modurile fundamental diferite de abordare a problemelor filosofice, este probabil cea mai interesantă ipoteză lansată de exegeza filosofului austriac. Se constată astfel nu doar două maniere divergente de filosofare, ci şi moduri diferite de a se raporta la o serie de probleme filosofice, cum ar fi de pildă cele ce ţin de teoria cunoașterii, pe care le tratează cu totul diferit în cele două faze ale filosofiei sale. Prin prezenta lucrare îmi propun să arăt că deşi există o ruptură reală atât între cele două faze ale filosofiei lui Wittgenstein cât şi în ceea ce priveşte modul în care se raportează la problemele epistemologice, se poate sesiza totuşi o continuitate în ceea ce priveşte teza sa cu privire la faptul că prin evidenţierea supoziţiilor sale, scepticismul se dovedeşte a fi un veritabil nonsens.

Bogdan Oprea – Combaterea scepticismului dintr-o perspectiva wittgensteiniana

Comentarii închise la Bogdan Oprea – Combaterea scepticismului dintr-o perspectiva wittgensteiniana

Din categoria epistemologie

Adriana Zbant – In apararea lui a-sti-cum

Una dintre distincţiile importante în cadrul analizei conceptului de cunoaştere este cea dintre a-şti-cum şi a-şti-că, realizată de Gilbert Ryle. El defineşte aceste concepte, susţinând că în cazul cunoaşterii de tip a-şti-cum este avută în vedere o abilitate, în timp ce în cazul cunoaşterii de tip „a şti că” avem de-a face cu o cunoaştere de tip propoziţional. Miza demersului său este de a arăta nu numai că a-şti-cum nu poate fi definit făcând apel la conceptul de a-şti-că, ci şi că îi este anterior din punct de vedere logic. Prin urmare, nu poţi şti , dacă nu ştii cum. Ceea ce Ryle afirmă a adus după sine un număr de obiecţii, printre ele numărându-se cele ale lui Jason Stanley si Timothy Williamson. Voi încerca în acest eseu să răspund unora dintre obiecţiile întâlnite în lucrarea celor doi autori, pentru a arăta că teza lui Ryle nu este slăbită de ele.

Adriana Zbant – In apararea lui a sti cum

3 comentarii

Din categoria epistemologie

Vlad-Paul Mocanu – Existenta calitatilor comunicabile ale obiectelor

În acest eseu voi susţine teza conform căreia nu tot conţinutul trăirilor noastre este incomunicabil, demonstrând astfel faptul că există anumite trăiri nemijlocite ce pot fi exprimate. Prin acestea doresc a evidenţia faptul că M. Schlick susţine un concept prea restrictiv al cunoaşterii.

Vlad-Paul Mocanu – Existenta calitatilor comunicabile

Comentarii închise la Vlad-Paul Mocanu – Existenta calitatilor comunicabile ale obiectelor

Din categoria epistemologie

Diana Ghinea – Existenta „propozitiilor de baza” in intemeierea cunoasterii

În această lucrare îmi propun să analizez textul lui A.J.Ayer, Propoziții de bază, şi să formulez câteva obiecţii referitoare la teza acestuia, conform căreia cunoaşterea obiectivă despre fapte poate fi întemeiată prin raportare la date senzoriale.

Diana Ghinea – Propozitii de baza

Comentarii închise la Diana Ghinea – Existenta „propozitiilor de baza” in intemeierea cunoasterii

Din categoria epistemologie