Arhive pe autori: Departamentul de filosofie teoretică

Programul Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți

Program CNOFTS

Programul în format pdf poate fi descărcat de aici.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Andreea Cîrstea – Dilema morală a uciderii unei muște

Uciderea unei muște intervine în cele mai multe cazuri ca automatism nefiltrat de norme morale. Din punctul meu de vedere, depinde de circumstanțe dacă actul este scuzabil sau nu. În cuprinsul argumentării voi arată cum anume o analiză atentă a situației uciderii muștei poate avea repercusiuni asupra omului ce o face.

Andreea Cîrstea – Dilema morală a uciderii unei muște

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Conferinţa Naţională Online de Filosofie Teoretică pentru studenţi, prima ediţie

Afis CNOFTS editia 1

Anunţul în format pdf poate fi descărcat de aici

Scrie un comentariu

Din categoria anunturi, epistemologie, fenomenologie, filosofia actiunii, filosofia biologiei, filosofia limbajului, filosofia matematicii, filosofia mintii, filosofia religiei, filosofia stiintei, filosofia stiintelor cognitiei, filosofia tehnologiei, filosofie analitica, logica filosofica, metafizica

Elena Rusei – Horwich’s anti-normativism

Horwich is does not agree with the semantic normativism adopted by Kripke in „Wittgenstein on Rules and Private Language”. This semantic normativism is usually criticized from two positions. The first argues that what is generally called semantic normativism is in fact a completely different form of normativism (pragmatic, logical etc). Therefore, according to this type of criticism, there would be no semantic obligations, these being just additions to the natural phenomenon of communication. The second form of critique („missing rules strategy”) reproaches to the semantic normativism that it creates confusion at the level of the types of rules adopted. Those who support this type of criticism say that semantic normativism motivates regulatory rules by invoking their constitutive powers. Given that Horwich, in his work Deflationary Theory of Meaning, argues that although the meanings have normative consequences, this normativity is not inherent to them, but derived from more general normative principles, I conclude that he is part of the critics from the first category, i. e. one of those who criticize semantic normativism by invoking the „misidentification” of norms.

Elena Rusei – Horwich’s anti-normativism

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia limbajului

Alexandru Liciu – Modele ale Idealizarii in Stiinta – Paradoxul lui Cartwright

La începutul anilor 1980, odată cu lucrările lui Nancy Cartwright, emerge o literatură ce vizează un nou aspect al metodologiei științei: idealizarea. Prin intermediul paradoxului propus de către Cartwright (1980), susținerea idealizării este asociată cu o poziție antirealistă cu privire la statutul ontologic al legilor fundamentale ale naturii (și în special ale fizicii). În acest scurt eseu, aducând o serie de critici celor propuse de către Cartwright, voi încerca să arăt că procesul de idealizare poate fi însoțit de o abordare realistă a statutului ontologic al legilor naturii. Mai mult decât atât, după cum a subliniat și Weisberg (2007), voi arăta că, deși în urma criticilor aduse lui Cartwright au emers diferite noțiuni de idealizare, aceste noțiuni diferite pot fi privite mai degrabă drept complementare decât drept concurente, păstrând, în același timp, o abordare realistă.

Alexandru Liciu – Modele ale Idealizarii in Stiinta – Paradoxul lui Cartwright

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia stiintei

Robert Chiș-Ciure – A Possible Application of Naturalistic Theories In Philosophy of Language and Mind

The aim of this paper is to argue for the palatability of a naturalistic research program in addressing the problem of intentionality of mental states and, by extensions, of linguistic expressions. In general, naturalistic theories of meaning treat mental representations as basic, whereas linguistic representations are construed as derivative (Papineau 2008). Insofar as considerations of length do not allow it, I will only point to possibly prolific prospective perspectives that this research program offers. In this sense, the structure of the paper is as follows: (i) I will offer a brief sketch of a specific naturalistic program, i.e. teleosemantics; (ii) then I will specify even more, presenting a particular version of teleosemantics, i.e. biosemantics; (iii) after that I will shortly a new understanding of propositions that will help to further naturalize the issues discussed; (iv) finally, I will indicate to a plausible application of these theories in neuroscience.

Robert Chis-Ciure – A Possible Application of Naturalistic Theories In Philosophy of Language and Mind

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia limbajului

Corina Stavilă – What Could Experience Tell Us About Subjective Facts

Nagel claims that at least some of the facts that our world consists of are not objective, since they imply seeing the world from a different point of view, which, he considers, is impossible. Although we may know what it is like to behave like a bat, we cannot know what it feels like to be a bat. Since our world consists also of subjective facts, any science is, in a way, incomplete. Mellor argues that Nagel’s argument from “we cannot know what it feels like to have an experience” to “there is a subjective fact, that of feeling an experience” is fallacious. This, because knowing what an experience feels like entails an ability to know how to imagine that experience, and since it involves a type of “knowing-how”, it cannot be about a fact. Therefore, our lack of knowing how different experiences feel like is not problematic for our sciences, since there are no such facts that they fail to be about.

Corina Stavilă – What Could Experience Tell Us About Subjective Facts

Scrie un comentariu

Din categoria filosofie analitica