Andreea Esanu – Evolutionary Explanations of Cognitive Complexity

În lucrarea de faţă mă voi concentra asupra unei probleme ce poate fi considerată interesantă din punct de vedere filosofic: există legi analitice în formularea explicaţiilor de tip evoluţionist? Bunăoară, se pare că nu toate aspectele complexe ale proceselor cognitive pot fi explicate empiric, adică doar prin invocarea selecţiei naturale. În cele ce urmează voi argumenta că, dacă dorim explicaţii evoluţioniste pertinente ale complexităţii cognitive, atunci aceste explicaţii trebuie sa acomodeze cel puţin o lege analitică.

Andreea Esanu – Evolutionary Explanations of Cognitive Complexity

Reclame

3 comentarii

Din categoria filosofia biologiei, filosofia mintii, filosofia stiintelor cognitiei

3 răspunsuri la „Andreea Esanu – Evolutionary Explanations of Cognitive Complexity

  1. Am două întrebari punctuale și o observație.

    1) Ce înțelegi prin lege analitică în textul acesta ? De ce o lege matematică este o lege analitică, așa cum rezultă din sintagma „analytical (mathematical law)” ?

    2) Care este legea pe care o evidențiezi? Ai doua formulări, „an analytical law of increasing the probability of certain combinations”, și „the law of maximum complexity with minimum variation”. E vorba de aceeași lege ? Dacă da, de ce? În ce măsură sunt legi matematice? Care e formalismul? Au în spate o lege a naturii pe care o modelăm matematic, sau sunt doar o contrângere matematică pe care o supraimpunem formal datelor sensibilitățiii, ca să mă exprim în termeni kantieni.

    Observația: ai o interpretare cognitivistă a teoriei kantiene care nu știu în ce măsură este adecvată și nu cred că ai nevoie de ea pentru problema abordată (critica unei astfel de interpretări cu punerea în context larg a făcut-o Profesorul Pârvu, 2003, Posibilitatea Experienței).

  2. Andreea Esanu

    1) i) Este matematica pentru ca poate fi formulata ca o ecuatie.
    ii) Este analitica pentru ca ecuatia poate fi data sub forma unei integrale, ce descrie in mod agregat procesul acumularii complexitatii potrivit modelului, independent de o stare initiala anume. Este o descriere globala.

    2) In text am incercat sa prezint aspectele mai intuitive ale acestei, sa o numim, legi/ecuatii si nu am insistat asupra formei ei matematice. Daca ar fi sa incercam o prezentare mai formala, atunci, legea spune ceva de felul urmator: in model pentru schimbarea exponentiala pe un interval a unui parametru X care tinde la saturatie la o limita Y, variatia proprietatilor (in sens generic) de care depinde X trebuie sa fie minima. Legatura cu probabilitatea am facut-o pentru a arata de ce e important sa ai o variatie redusa in model. Daca variatia proprietatilor de care depinde X este prea mare, atunci probabilitatea ca X sa se schimbe exponential la limita Y este, la randul ei, prea mica. Am incercat sa dau un exemplu “Let us think, for instance, how much time and how many trials it takes to assemble a puzzle game starting from, say, 1.000 small pieces of 1 square centimeter. By trial and error, the probability of assembling the game correctly is very small while the amount of time necessary for the task is huge.” Legea trebuie sa excluda o asemenea posibilitate si de aceea putem spune ca este o lege care “increases the probability of certain combinations” – constrangind variatia.

    Asa functioneaza modelul si, desi se vorbeste despre confirmari empirice ale sale, el este un model formulat analitic ca mai sus. El ar avea niste avantaje explicative, la care am inceput sa fac trimitere in varianta textului pe care am postat-o aici si, sigur, se poate discuta daca e chiar asa. Ceea ce am vrut sa subliniez in lucrare este ca desi o explicatie evolutionista este in principiu o explicatie „naturalista”, exista (cel putin in cazul avut in vedere) niste aspecte analitice strecurate pe acolo, care complica lucrurile.

    In lucrare am incercat sa concluzionez asa:

    One of the goals of this paper was to offer an explanation for why there are such cognitive structures like conditioned reflexes or basic deliberate associations, and why not everything is learned from experience or behavioristically in a social group. As I have tried to suggest, the law of maximum complexity with minimum variation allows us to work with a basic synchronic perspective on cognitive evolution, thus keeping random mutations and random selection of cognitive control functions. However, this explanation does not commit us to genetic realism or a transcendental a priorism in respect to cognitive functions. I will not get into the details of this issue here.

    Ce incercam sa spun aici este ca nu ma intereseaza foarte mult problema de ordin metafizic: daca ceva nu e acumulat prin experienta atunci este de factura transcendentala sau innascut. M-a interesat doar profilul epistemologic al explicatiei – si anume ca ai nevoie de ceva opus experientei, in sensul in care ceva construit analitic (cum sunt structurile de control cognitiv in modelul prezentat) se opune unor simple generalizari empirice, pentru a avea un model pertinent al acumularii complexitatii cognitive. Am admis ca un dat ca exista complexitate cognitiva (de fapt asta am incercat sa explic) si am aratat ca ea nu este integral rezultatul “invatarii din experienta”, fie si pentru ca exista o diferenta conceptuala/ de principiu intre anumite continuturi cognitive si altele (de pilda, functiile de control sunt diferite de informatia senzoriala propriu-zisa).Dar nu m-am pronuntat asupra problemei innascut vs transcendental pentru ca ceea ce am urmarit nu era in directia asta. Asa cum am spus, ce m-a interesat a fost problema empiric vs analitic si nu empiric vs innascut sau transcendental.

  3. Am inteles. Ai folosit termenul analitic din distinctia solutie analitica – solutie numerica din matematica, nu analitic in sensul din filosofie analitica. Ma amuza ca decuplarea problemei analizate de pronuntarea cu privire la statutul cunoasterii reflecta un stil analitic in al doilea sens.

    Nu am perceptia ca exista o opozitie intre empiric si analitic (modelele cu solutii analitice se construiesc in practica stiintifica biologica pornind de la date empirice, mai rar din consdiratii pur teoretice), dar inteleg ce vrei sa spui. Ideea mi se pare interesanta.

    Multumesc.