CNOFTS, ediția a doua – mesaj de încheiere

A doua ediție a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți a luat sfârșit. Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de filosofie din Universitatea din București dorește să le mulțumească tuturor participanților.

Prezentările din cadrul săptămânii trecute au fost accesate de pe mai mult de o sută de adrese de internet diferite, din țară și din străinătate, înregistrând, în medie, în jur de o sută de vizualizări fiecare.

CNOFTS2-statistici

Vă așteptăm și anul viitor!

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria anunturi, Uncategorized

Dezbatere: Cercetarea în filosofie teoretică astăzi

Pentru ultima zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți vă propunem o temă de dezbatere: cum vedeți viitorul filosofiei teoretice?

O scurtă precizare. Se poate vorbi despre viitorul cercetării și din punct de vedere instituțional. Totuși, propunerea noastră ar fi să discutăm mai degrabă despre ce teme, probleme sau discipline filosofice ni se par actuale (sau inactuale), mai degrabă decât despre mijloacele instituționale care ar permite cercetarea temelor sau dezvoltarea disciplinelor respective.

Orice păreri, exprimate prin intermediul comentariilor la această postare, sunt binevenite.

Comentarii închise la Dezbatere: Cercetarea în filosofie teoretică astăzi

Din categoria Dezbatere

Alex Radu – Contextual Semantics and the new wave of quantum logic

A patra zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică este dedicată logicii filosofice și filosofiei mecanicii cuantice.

Alex Radu își rezumă prezentarea în felul următor:

No matter on what side of the theoretical physics pond you find yourself in, the success of quantum mechanics is undeniable. Probably its most baffling feature is how well it suited us in our experimental and theoretical endeavors although, fundamentally, we still don’t know what it truly is. We explored for a very long time just what it has to say about our world, but not how, she itself, is embedded in nature. Most of this has changed since David Deutsch’s seminal 1985 paper „Quantum theory, the Church-Turing principle and the universal quantum computer”. Since then it has become imperative to prod, needles and all, quantum mechanics to its deepest core and many fantastic facts popped out and are still popping out from this 3-way marriage between theoretical physics-mathematics-computer science. In this paper we shall explore some of the main features that drive every popular journalist (and Einstein) to declare the weirdness of quantum mechanics as well as some new proposed foundations for them pioneered by Samson Abramsky and his collaborators. The main proposal is to model a quantum logic through the lens of the basic quantum principles, more specifically, contextuality, non-locality and entanglement, so as to recover not only a descriptive formulation of them, but also a functional one that can further inquire intro its “weirdness” and discover new facts about the laws of nature and computation.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Alex Radu – Contextual Semantics and the new wave of quantum logic

Pe parcursul zilei de astăzi Alex Radu va răspunde la întrebări și comentarii.

Scrie un comentariu

Din categoria filosofia stiintei, logica filosofica

Corina Stavilă – On Evans’ Two Senses of ‘Here’, and a Challenge to the Possibility of Total VR Immersion

A treia zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică este dedicată unei teme actuale – imersiunea în realitatea virtuală.

Corina Stavilă își începe prezentarea astfel:

When someone is immersed in a virtual reality environment, her primary visual and auditory inputs from the physical world are replaced with audio and video sensory stimuli from a computer simulated environment. As such, it is solely that alternative environment that the subject perceives and is able to act within. What characterizes the effectiveness of immersion is the subject’s vivid sense of being present in a place and in a different body (that of an avatar), despite of her being aware that she is interacting within a simulated world.

As technology evolves, it is very likely that systems with higher and higher degrees of immersion will be available. Yet, as long as someone is aware of being in a simulated environment, there could not be a perfect immersion. For a perfect immersion to occur, one will have to forget that she is in a computer generated reality, and so to take that world as if it is her own physical world. In other words, a perfect VR immersion will occur when one will not be able to distinguish between the virtual world and the physical world (a scenario depicted in Matrix).

It is interesting, though, to note that, if a perfect immersion will happen, the sense of presence will disappear for a subject. “Presence is the feeling of being transported to another place. This is why our notion of ‘place illusion’ as ‘being there’ includes the rider… in spite of the fact that you know for sure that you are not actually there.” It contains an element of surprise: “I know I am at home wearing a HMD, but I feel as if I am in the Himalayas.” (Slater & Sanchez-Vives, 2016) Normally, in real life, there is no element of surprise in being in a certain place. We are simply here. I know I’m in my room now, writing this paper, so how could I be surprised by my presence here?

However, along with the advance of technology – interfaces with higher resolutions, and more senses implied (like tactile and olfactory) – VR enthusiasts anticipate that there will be a point when we will not be able to discern between the simulated world and the physical one. Consequently, there will be many alternative worlds, besides our real world, and people will spend more and more time to navigate from one world to another.

However, I think that the possibility of a perfect immersion can be challenged.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Corina Stavilă – On Evans’ Two Senses of ‘Here’ and a Challenge to the Possibility of Total VR Immersion

Pe parcursul zilei de astăzi Corina Stavilă va răspunde la întrebări și comentarii.

4 comentarii

Din categoria filosofia limbajului, filosofia tehnologiei

Bogdan-Andrei Dumitrescu – Libertarianismul metafizic și cauzalitatea acțiunilor libere: O critică adusă lui Mark Balaguer

Începem a doua zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți cu o temă aflată la intersecția metafizicii tradiționale cu filosofia acțiunii. Prezentarea lui Bogdan-Andrei Dumitrescu începe astfel:

Libertarienii metafizici sunt aceia care susțin existența liberului arbitru și neagă compatibilitatea acestuia cu determinismul. Libertarianismul este astfel o poziție incompatibilistă. În cadrul dezbaterii problemei dintre libertate și determinism, Mark Balaguer se plasează de partea libertarianismului și susține o formulare naturalistă a liberului arbitru care nu prespune vreun dualism al substanțelor sau ireductibilitatea la un tip de cauzalitate agențială.

Cu certitudine, Balaguer nu dorește ca formularea sa să se bazeze pe entități non-fizice precum sufletele sau pe existența unui sine non-material. Însă ceea ce voi argumenta este că formularea sa nu poate scăpa problemei ireductibilității agenților, deoarece formularea este o formă a teoriei agentului cauzal (agent causation theory).

După Balaguer, pentru ca o acțiune să fie liberă trebuie ca aceasta să satisfacă două condiții de bază: (i) să fie nedeterminată și (ii) să fie non-aleatorie în mod corespunzător. (Balaguer, 2004, 2009) Prima facie, formularea lui nu presupune nici o entitate non-fizică sau vreun tip special de cauzalitate. El se rezumă la cauzalitatea simplă între evenimente când își apără teoria. Însă, după cum voi argumenta, această formulare este o teorie a agentului cauzal, iar o astfel de teorie presupune că (1) pentru ca o acțiune să fie liberă, sursa ei trebuie să fie agentul; (2) agentul este o cauză necauzată și (3) relațiile cauzale nu sunt doar între evenimente. (Clarke, 1993)

În a doua secțiune voi expune formularea și teoria lui Balaguer cu privire la libertatea acțiunilor. În a treia secțiune voi compara perspectiva libertariană cu teoriile agentului cauzal găsite în lucrările lui Randolph Clark și Timothy O’Connor, iar în ultima secțiune voi arăta că formularea lui Balaguer nu se poate lipsi de entități ireductibile.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Bogdan-Andrei Dumitrescu – Libertarianismul metafizic și cauzalitatea acțiunilor libere

Pe parcursul zilei de astăzi Bogdan-Andrei Dumitrescu va răspunde la întrebări și comentarii.

2 comentarii

Din categoria filosofia actiunii, metafizica

CNOFTS, ediția a doua – mesaj de deschidere

Începem, potrivit programului, cu un scurt mesaj al directorului Departamentului de Filosofie Teoretică:

Dacă aveți întrebări în legătură cu organizarea conferinței, ni le puteți lăsa în comentarii.

Un comentariu

Din categoria anunturi

Programul Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

cnoft 2 - program

Programul în format pdf poate fi descărcat de aici.

Comentarii închise la Programul Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a doua ediție

Din categoria anunturi