Programul Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți

Luni, 19 aprilie
ora 10: Maria-Floriana Gațe (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Evoluția conceptului de „pseudo-problemă” la Carnap și posibile semnificații
ora 12: Costel Cristian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Teza incomensurabilității la T. S. Kuhn în contextul filosofiei experimentale din secolul al XVII-lea

Marți, 20 aprilie
ora 10: Ecaterina Forij (Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea A. I. Cuza) – Time and temporality – A phenomenological and feminist approach
ora 12: Radu-Cristian Andreescu (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – Arta de peisaj și experiența timpului: trei momente

Miercuri, 21 aprilie, ora 10:
Bică Daian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Natural properties at the heart of the scientific practice

Joi, 22 aprilie, ora 10:
Mihai Alexandru Petrișor (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Dialetheism, Kant și Hegel: ce facem cu limitele?

Vineri, 23 aprilie, ora 10:
Tudor Mărginean (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Against mental causation as downward causation

Scrie un comentariu

Din categoria anunturi

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a patra ediție

Organizată de Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de filosofie din Universitatea din București și de Centrul de Cercetari de Logică, Filosofie și Istoria Stiintei (CELFIS), conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A patra ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 19-25 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 12 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Comentarii închise la Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, a patra ediție

Din categoria anunturi

Alexandru Medeșan – Russell contra Kant sau problema spațiului aprioric

În acest text, îmi propun să analizez argumentul metafizic al lui Kant privind existența apriorică a spațiului și critica adusă de Russell acestuia, concluzia mea fiind că argumentul gânditorului britanic este eronat. Astfel, voi fi interesat de critica adusă următorului argument kantian privind spațiul:

„Spațiul este o reprezentare a priori necesară, care se află ca temei al tuturor intuiților externe. Noi nu ne putem face niciodată o reprezentare, că nu există spațiu, cu toate că putem gândi foarte bine, ca în el să nu se întâlnească deloc obiecte. El este considerat așadar condiția posibilității fenomenelor și nu ca o determinație dependentă de ele, și este o reprezentare a priori,care se află cu necesitate drept temei al fenomenelor externe.” (Kant, 2019, pp. 412-413).

Continuă lectura

Comentarii închise la Alexandru Medeșan – Russell contra Kant sau problema spațiului aprioric

Din categoria metafizica

Tudor Mărginean – Why Russell’s negative facts are not that easy to refute

In his third lecture of The Philosophy of Logical Atomism Russell confesses that he caused the riot of his students by talking about negative facts. At a first glance I agree that the idea that we have to be committed to a good deal of additional new facts, besides those that Russell names positive facts, seems odd. In this paper I am going to defend the claim that the commitment to negative facts is acceptable, but in a slightly different manner than the one Russell advocates for.

Comentarii închise la Tudor Mărginean – Why Russell’s negative facts are not that easy to refute

Din categoria istoria filosofiei, logica filosofica, ontologie

Diana Stere – Brain-computer interfaces and imagery employment

In their paper, Neuroadaptive modelling for generating images matching perceptual categories, L. Kangassalo, M. Spapé, and T. Ruotsalo (KSR), propose a new approach towards brain-computer interfaces (BCI). What their study aims to show, unlike previous ones, is that BCI is able to generate new information, without relying on previous pre-defined commands, as it is the case with the classical BCI examples, such as distinguishing houses from faces, or controlling a cursor. What I wish to explore in this essay is one more difference between these examples and the ones that KSR put forward – that is, the role of the imagination. Therefore, in the first section I will present the standard approach towards the BCI; I will here use examples from two different works: Brain-Computer Interface Based on Generation of Visual Images and A Step-by-Step Tutorial for a Motor Imagery-Based BCI. The former employs visual imagination, while the latter a motion one. In the second section I will sketch KSR’s modelling approach in order to see whether there is any kind of imagination at work there. Finally, I will sketch some conclusions.

Comentarii închise la Diana Stere – Brain-computer interfaces and imagery employment

Din categoria filosofia stiintelor cognitiei

Costel Cristian – Putnam și intepretările mecanicii cuantice

Mecanica cuantică este una dintre cele mai complexe și surprinzătoare teorii științifice confirmate vreodată, care dovedește constant cât de limitată este capacitatea noastră intuitivă de a percepe natura lumii materiale. Majoritatea fizicienilor susțin că teoria mecanicii cuantice, mai precis fenomenele pe care ni le expune, nu poate fi formulată în termeni clasici. Teoria mecanicii cuantice, așa cum observă și Maudlin dar și Putnam, deține o problemă de ordin conceptual în privința măsurării. Putnam susținea în 1965 că problema conceptuală se poate rezolva pornind de la logica clasică, rezolvând astfel și problema măsurării și problema care implică experimentul cu cele două fante.

În cele ce urmează voi susține perspectiva lui Putnam cu privire la necesitatea unei interpretări solide și explicative a teoriei mecanicii cuantice, cât mai aproape de un realism științific.

Comentarii închise la Costel Cristian – Putnam și intepretările mecanicii cuantice

Din categoria filosofia stiintei

Constantin-Alexandru Militaru – O critică a funcționalismului computațional. Ce se pierde atunci când mintea este înțeleasă ca un program de calculator?

Computaționalismul este una dintre cele mai fertile și fascinante teorii sau, mai bine zis, familii de teorii din filosofia minții, care susține că, în fond, cogniția umană poate fi înțeleasă prin analogie cu modul de funcționare al computerelor. La vremea apariției sale, în anii 40’, acest curent de gândire părea că va oferi, în sfârșit, un răspuns la îndelung discutata problemă minte-corp sau, mai corect, minte-creier. Totuși, în viziunea mea, computaționalismul n-a oferit un răspuns concludent în acestă problemă, iar în acest eseu îmi propun să prezint câteva obiecții care pot fi ridicate la adresa acestei teorii. Teza mea este că a alege să privești cogniția umană ca pe un calcul înseamnă a pierde din vedere anumite aspecte esențiale ale acesteia, adică 1) capacitatea de a rezolva probleme, 2) intenționalitatea și, nu în ultimul rând, 3) dinamismul. În cele ce urmează voi încerca să conturez această ipoteză, ocupându-mă, pentru a limita domeniul analizei, doar de computaționalismul de sorginte funcționalistă, cunoscut ca și funcționalismul computațional.

Comentarii închise la Constantin-Alexandru Militaru – O critică a funcționalismului computațional. Ce se pierde atunci când mintea este înțeleasă ca un program de calculator?

Din categoria filosofia mintii

Bica Daian – Skepticism and Perspectivism in Neurocognitive Science

In this paper, I aim to shed light on recent discussions about the methodological relevance of fMRI as a brain imagining technique in understanding the patterns of the activation of the brain (Uttal 2011, pp.1-2) (Gazzaniga 2014, pp.104-105) (Vacariu 2012, pp.108-109). A pressing problem of this kind is the so-called “localization” problem and how the existent measurement apparatus, fMRI, for instance, investigates and provides models and maps of brain activations. I argue that the main question underlying this debate is whether the scientific knowledge obtained through such measurement methods is reliable, and if it is so, what does it amount to, or, to put it briefly, what do those scientific measurements detect? My main example will be fMRI, taken as a specific brain imaging technique. I examine in this regard Uttal’s proposal, which favors a pessimistic view on the matter – emphasizing that the brain imagining should be put under critical scrutiny and properly understood (Uttal 2011, p.1). In his view, fMRI does not reveal the nature of the mind. As a reply, I will argue that it is not a problem of pessimism but a problem of perspectivism – the thesis that a scientific measurement provides a limited, idealized, and partial map on the thing that is mapped and depicted (Giere 2004, p.56). The perspectivist resolution is perhaps a Kantian solution, namely, we cannot divorce the model that we get from the perspective that we have.

Comentarii închise la Bica Daian – Skepticism and Perspectivism in Neurocognitive Science

Din categoria filosofia stiintelor cognitiei

Ilie Sofia – Computaționalismul – o teorie eronată

Computaționalismul modern li se datorează lui Warren McCulloch și Walter Pitts, care propun pentru prima oară în 1943 această teorie, fiind preocupați cu formalizarea în domenii mai vaste, nu doar în sfera digitală. Turing a fost cel care a propus noțiunea concretă de computare, însă abia în jurul anului 1960 aceasta a devenit populară în Artificial Intelligence, psihologie și filosofia minții, iar în 1980 s-a extins spre domeniul neuro-științei. În acest eseu voi prezenta caracteristicile de bază ale computaționalismului, urmate de două obiecții aduse teoriei, arătând de ce este o viziune eronată asupra problemei minte-corp.

Comentarii închise la Ilie Sofia – Computaționalismul – o teorie eronată

Din categoria filosofia mintii

Răzvan-Costin Tansanu – Revoluția einsteiniană din perspectiva cunoașterii științifice

Îmi propun în această lucrare să discut despre cunoașterea științifică, raportându-mă la unul din cele mai importante evenimente din istoria omenirii: revoluția einsteiniană din fizică. Vreau să argumentez că aceasta este o revoluție științifică. Voi aborda succint în primă fază problema cunoașterii științifice și cea a unei teorii științifice, apoi voi determina în ce a constat mai exact această revoluție einsteiniană, care a fost impactul ei și, nu în ultimul rând, voi justifica statutul de revoluție științifică pe care îl are revoluția einsteiniană.

Comentarii închise la Răzvan-Costin Tansanu – Revoluția einsteiniană din perspectiva cunoașterii științifice

Din categoria filosofia stiintei