Ephemeris, the Undergraduate Journal of Philosophy

Studenții din primul ciclu de studii care sunt interesați să publice texte filosofice în limba engleză ar putea lua în considerare și această revistă.

Reclame

Let’s talk about books

Vă semnalăm un blog la care colaborează studenți, absolvenți și profesori ai Departamentului de Filosofie Teoretică (dar nu numai). Acesta conține recenzii și recomandări de lectură, dezbateri despre cărți și idei.

Articolele publicate pot fi scrise în limba româna sau în limba engleză.

Sonia Micu – Can Family Resemblance Determine a Concept?

Frege’s definition of a concept puts a significant amount of pressure on the eligibility of Wittgenstein’s family resemblance to determine a concept. According to Frege, vagueness and the lack of clear boundaries cannot stand for a genuine concept. In this short essay, I explore the topic and I argue that no clear boundaries are not one and the same with no boundaries at all. Using one of Wittgenstein’s ideas, I conclude that boundaries of any concept determined by family resemblance can be drawn for a special purpose.

Sonia Micu – Can Family Resemblence Determine a Concept

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți – mesaj de încheiere

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți a luat sfârșit. Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de filosofie din Universitatea din București dorește să le mulțumească tuturor participanților la conferință.

Prezentările din această săptămână au înregistrat aproape 1200 de vizualizări, fiind accesate de pe mai mult de 230 adrese de internet diferite:

După cunoștința noastră, acesta a fost primul eveniment de acest tip organizat într-o universitate din România. Sperăm să continuăm și în următorii ani.

Elena Rusei – Condițiile de posibilitate ale irationalului în Maestrul și Margareta

Am ajuns în ultima zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți. Prezentarea de astăzi ne propune o analiză kantiană a unui text literar, având, poate, în fundal întrebări precum: „Cum poate fi citită literatura dintr-o perspectivă filosofică?”, „Care sunt posibilele relații între filosofie și literatură?”. Iată cum începe Elena Rusei:

Lectura recentă a unui articol în care era discutată ilustrarea conceptelor filosofice kantiene de către personajele și întâmplările din textul lui Bulgakov, Maestrul si Margareta, m-a provocat ca la rându-mi să încerc o abordare a textului Bulgakovian tot pe linie kantiana, dar dintr-o perspectivă oarecum diferită. În articolul menționat autoarea interpreta acțiunile diavolului în Moscova drept o înfățișare directă a ceea ce Kant considera imposibil, anume conformarea atât a lumii sensibile cât și a lumii ideilor, regulior rațiunii speculative. Pentru Kant, tendința rațiunii teoretice sau speculative de a depăși granițele experienței, invadȃnd astfel tărȃmul ideilor, conduce la iluzie și la funcționarea denaturată a rațiunii omenești. Întȃmplările care stau sub semnul “iraționalului”, descrise în paginile romanului lui Bulgakov nu sunt, potrivit autoarei articolului, nimic altceva decȃt exemplificarea acestei ambiții a rațiunii teoretice de a-și extinde regulile asupra unei sfere în care competențele ei sunt depășite.

Așa cum am spus, deși tot în lumină kantiană, orizontul interpretării pe care o propun în textul de față se distinge de cel al autoarei articolului amintit mai sus.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Elena Rusei – Condițiile de posibilitate ale irationalului în Maestrul și Margareta

Pe parcursul zilei de azi Elena Rusei va răspunde la întrebări și comentarii.

Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

A doua prezentare de astăzi vizează o discuție pe tema realismului metafizic. Tudor Ovidiu Mărginean ne spune despre ce este vorba, pe scurt:

Concepția pe care Putnam o atacă prin argumentul său model-teoretic este numită de el realism metafizic, poziție angajată față de mai multe teze: a) lumea are o cardinalitate fixă, b) există o singură teorie care descrie corect lumea, c) există o unică relație de referință între termenii unei teorii și obiecte din realitate și d) adevărul este non-epistemic. Putnam formulează argumentul model-teoretic pentru a susține că o teorie completă și consistentă, care satisface toate constrângerile teoretice și operaționale, nu poate fi falsă, și orice teorie poate fi satisfăcută de o infinitate de modele. Se folosește de teorema Skolem-Lowenheim pentru a arăta că o teorie poate avea un model de orice cardinalitate infinită. Un alt punct important al argumentului este strategia „mai multă teorie”(just more theory), prin care se încearcă eliminarea altor constrângeri asupra referinței. Eu voi relua argumentul lui Lewis împotriva acestei strategii, arătând că o teorie trebuie să satisfacă nu teoria despre constrângere, ci constrângerea însăși, și îl voi aplica și constrângerilor operaționale asupra referinței, pe care le acceptă Putnam.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Tudor Ovidiu Mărginean – De ce argumentele lui Putnam împotriva realismului metafizic nu sunt atât de solide

Pe parcursul zilei de azi Tudor Ovidiu Mărginean va răspunde la întrebări și comentarii.

Corina Stavilă – Există acțiuni elementare?

Cu prima prezentare din penultima zi a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți intrăm într-un teritoriu mai puțin explorat la noi – filosofia acțiunii. Corina Stavilă începe astfel:

Să zicem că mă întâlnesc cu un amic, care îmi povestește o întâmplare la care tocmai a luat parte. Dacă din povestirea amicului meu înțeleg că el a fost un actor pasiv la cele întâmplate, aș putea să-l întreb: „Cum ți s-a întâmplat asta?” – spre exemplu, „Cum s-a întâmplat să pierzi prezentarea scrisă pentru azi?”. Iar răspunsul lui ar putea fi: „Pisica a vărsat cana de cafea peste laptopul care, în acest fel, s-a stricat.”

Dacă însă amicul îmi relatează ceva din care înțeleg că a fost vorba despre o acțiune intenționată a lui, spre exemplu: „Azi mi-am redecorat camera”, dialogul ar putea decurge astfel: „Cum ai făcut asta?”, „Am vopsit pereții în galben”, ”Cum?”, „Am folosit un trafalet”, „Și cum ai făcut asta?”, „Pur și simplu mi-am mișcat mâna cu trafaletul în sus și-n jos pe perete.” În acest punct, răspunsul ar indica o acțiune elementară. De ce? Pentru a-și mișca mâna în sus și-n jos, amicul meu nu a fost nevoit să facă altceva în plus. Și-a mișcat pur și simplu mâna.

Plecând de la articolul ”Basic Actions”, al lui Arthur Danto voi analiza două viziuni diferite asupra acțiunilor elemenare: cea a lui Danto, și cea a lui Donald Davidson. Mai exact, voi analiza dacă acțiunile elementare există, cum pot fi definite, și câtă nevoie avem de existența lor.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:
Corina Stavila – Există acțiuni elementare

Pe parcursul zilei de azi Corina Stavilă va răspunde la întrebări și comentarii.