CNOFTS 5 – mesaj de încheiere

A cincea ediție a Conferinței Naționale Online de Filosofie Teoretică pentru studenți a luat sfârșit. Pe parcursul acestei săptămâni, paginile conținând prezentările studenților au fost accesate de peste 1000 de ori de către 245 de vizitatori unici:

Le mulțumim tuturor participanților și sperăm că au avut o experiență cel puțin interesantă. Le vom „înmâna” câte o adeverință de participare în zilele următoare.

De asemenea, le mulțumim studenților Alexandra Postolache, Andreas Stylianou, Florin Ghiniță și Ada Müller, din cadrul programelor de master organizate de Departamentul de Filosofie Teoretică în cadrul Facultății de filosofie a Universității din București, pentru ajutorul oferit în organizarea conferinței.

Am fi deosebit de interesați să ne comunicați impresiile pe care vi le-ați format în legătură cu evenimentul nostru. Orice comentariu critic ne ajută să facem o treabă mai bună pe viitor.

Andrei Iriciuc – Schiță asupra unei posibile hermeneutici a poeticului

Am ajuns în ultima zi a Conferinței naționale online de filosofie teoretică pentru studenți. Ne vorbește Andrei Iriciuc. Mai întâi, câteva cuvinte, pe scurt, despre prezentare:

„În cuprinsul prezentării pe care vom încerca să o conturăm ne propunem să înfățișăm o posibilă variantă de abordare a lecturii unui text poetic. Perspectiva pe care o aducem în discuție este departe de a fi ceva inovator, însă prezintă cu siguranță o cale interesantă, și îndrăznim noi să credem fructuoasă, de a accesa „înțelegerea” textelor poetice. Această cale își află începuturile în aria punctului de intersecție dintre gândirea gadameriană și cea heideggeriană. Concret, se va face apel la receptarea lecturii sub aspect de dialog între Dasein și textul poetic.

Inițial vom prezenta pe scurt câteva modalități prin care cititorul de poezie se raportează la textul poetic în mod obișnuit, pentru ca mai apoi să facem loc atât explicitării fenomenului ce ia formă în momentul lecturii, explicitare livrată într-o cheie heideggeriană, cât și posibilelor valențe hermeneutice ale aplicării unei asemeni „fenomenologii a poeticului”. Vom încerca, așadar, să regândim structura fenomenului ce ni se dezvăluie în momentul întâlnirii cu un text poetic, răspândind foloasele acestei redefiniri către sfera înțelegerii și interpretării textelor poetice în general.”

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:

Andrei Iriciuc – Schiță asupra unei posibile hermeneutici a poeticuluiDownload

În completarea prezentării, avem mai jos un material video:

Pe parcursul zilei de astăzi, Andrei va răspunde la întrebările pe care i le puteți lăsa în comentarii.

Sandra-Cătălina Brânzaru – Towards a science of consciousness – conceptual change rescuing type C materialism

Urmărim, în a patra zi a Conferinței naționale online de filosofie teoretică pentru studenți, prezentarea susținută de Sandra-Cătălina Brânzaru. Temele abordate în prezentare sunt rezumate de către autoare astfel:

„The philosophical study of consciousness accounts for different views on whether science could really come up with a comprehensive, complete understanding of consciousness or not. Consciousness means different things to different researchers and I will look into the concept(s) of consciousness in order to shed light on what leads the explanatory gap problem. In the following section I will focus on type C materialism and on how it reacts to the explanatory gap. In the last part I will explore Schomäcker’s approach to conceptual change in relation to Chalmers’ and Jackson’s views and try to understand what could count as conceptual change and what would count as changing the subject.”

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:

Sandra-Cătălina Brânzaru – Towards a science of consciousnessDownload

Îi puteți pune întrebări Sandrei (în română sau engleză) pe parcursul întregii zile.

Paula Raisa Pascu – Questioning “weird” realism. An OOO-Phenomenological Argument

În a treia zi a Conferinței naționale de filosofie teoretică pentru studenți urmărim prezentarea susținută de Paula Raisa Pascu. Mai întâi un scurt rezumat, în cuvintele autoarei:

A branch of speculative realism (SR), Object-Oriented Ontology (OOO) formulates a materialistically turned theory that ventures to de-center the human being from its grounded exceptionalism of self-consciousness or cognition, making of it a seemingly mere agent amongst others. It follows as such that OOO, and SR at large, searches to refute the Kantian vantage point of the anthropocentric bias and thus break free from the correlationist doctrine that has characterized the main lines of phenomenology. In the following paper, we will succinctly outline Graham Harman’s OOO in an attempt to understand its theoretical agenda and professed critique of the phenomelogical school of thought as we seek to draw from Dan Zahavi’s juxtaposing analysis of the two. As we will come to understand Harman’s object-relation separation and SR’s acrimony towards the supposed idealist core of phenomenology amounts to a superficial claim and misinterpretation.

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:

Paula Raisa Pascu – Questioning “weird” realismDownload

Îi puteți pune întrebări Paulei (în română sau engleză) pe parcursul întregii zile.

Mihai-Alexandru Petrișor – Teoria sistemelor dinamice și schimbarea de paradigmă

Mihai-Alexandru Petrișor susține a doua prezentare din cadrul conferinței noastre. El începe în felul următor:

„Argumentul camerei chinezești este văzut, atât în formularea sa mai slabă, din 1980, cât și în formularea mai puternică, din 1992, ca fiind îndreptat împotriva tezei tari a inteligenței artificiale („Strong AI”). Meritul său este acela de a scoate în evidență rolul important al dimensiunii semantice a simbolurilor/reprezentărilor cu care mintea umană operează.

Deoarece susținătorii ei mizează pe înlăturarea, cel puțin în chip primar, a simbolurilor discrete și a operațiilor secvențiale realizate pe acestea, teoria sistemelor dinamice pare că a eludat argumentul camerei chinezești. Vrându-se a fi o schimbare de paradigmă în domeniul științelor cognitive, aceasta ar trebui să depășească limitările și carențele paradigmei trecute, reprezentată de dominația computaționalismului.

Voi încerca să arăt că teoria eșuează în a satisface această cerință. În această lucrare voi formula o variantă a argumentului camerei chinezești care vizează teoria sistemelor dinamice. În urma acestei provocări, voi argumenta că teoria abandonează computaționalismul în literă, dar îl păstrează în spirit, oferind o imagine reducționistă a cogniției umane. Teza mea este următoarea: întrucât teoria sistemelor dinamice nu eludează provocarea reprezentată de argumentul camerei chinezești, nu poate constitui o schimbare de paradigmă în ceea ce privește problema cogniției din cadrul științelor cognitive. Acest lucru nu înseamnă că teoria respectivă este lipsită de valoare explicativă – din contră, pentru funcții realizate la nivel strict motor-perceptiv („low level”), explicația dinamică pare a fi pertinentă, în urma unor dovezi empirice.

În secțiunea I voi prezenta pe scurt principalele teze pe care se fundamentează teoria sistemelor dinamice. Secțiunea II va cuprinde argumentul camerei chinezești reformulat, explicația acestuia, și câteva remarci asupra schimbării de paradigmă. În cele din urmă, secțiunea III încheie această lucrare cu câteva remarci conclusive.”

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:

Mihai-Alexandru Petrișor – Teoria sistemelor dinamice și schimbarea de paradigmăDownload

Pe parcursul zilei de azi Petrișor va răspunde la întrebări și comentarii.

Maria-Floriana Gațe – Ce înseamnă să minți? O propunere de blocare a paradoxului lui Pinocchio

Prima prezentare a Conferinței naționale de filosofie teoretică pentru studenți (ediția a cincea) este susținută de Maria-Floriana Gațe, care începe astfel:

„În această prezentare îmi propun să argumentez că paradoxul lui Pinocchio, propus pentru prima dată de Peter Eldridge-Smith în 2010, poate fi blocat, adică se poate găsi o metodă prin care acesta să nu mai aibă loc, odată ce sunt acceptate premisele de la care se pleacă.

Această metodă de blocare este una care recurge la chestionarea privind natura minciunii. Să presupunem că propoziția (P): „Pinocchio spune că îi crește nasul.” are loc. Aceasta poate reprezenta un paradox dacă și numai dacă 1) admitem că lui Pinocchio îi crește nasul dacă și numai dacă spune ceva factual fals și 2) admitem că Pinocchio este asemănător unei „mașini” de prelucrare a minciunii (odată ce a spus ceva factual fals, nasul său va crește automat).

Argumentația proprie din această prezentare se va concentra asupra punctului 1) și va recurge la concepția augustiniană despre minciună din De mendacio. Augustin susține că minciuna nu este sinonimă cu ceea ce am înțelege prin falsitate (adică corespondența dintre nivelul ontologic și cel lingvistic), ci cu corespondența dintre nivelul mintal/intențional și lingvistic. În acest sens, conform concepției augustiniene, se poate spune că lui Pinocchio îi poate crește nasul chiar dacă spune ceva factual adevărat, dacă și numai dacă acesta are intenția de a-și minți sau a-și înșela interlocutorul.”

Textul prezentării poate fi descărcat de aici:

Maria-Floriana Gațe – Ce înseamnă să minți?Download

Pe parcursul zilei de astăzi Maria va răspunde la întrebări și comentarii.

Deschidere CNOFTS, ediția a cincea

Bun venit tuturor și vă mulțumim pentru participare. Din partea directorului Departamentului de Filosofie Teoretică, profesorul Constantin Stoenescu, avem un mesaj de întâmpinare:

Tradiția cercetării
(alt scurt discurs de întâpinare)

Profesorul Gheorghe Ștefanov îmi scria în urmă cu câteva zile că o nouă Conferință națională de filosofie teoretică pentru studenți, cea de a cincea, este gata să înceapă. Reacția mea entuziastă începe prin a-i mulțumi iarăși pentru străduință și se îndreaptă vectorial, prin multiplicare, spre fiecare dintre voi, toți cei care veți participa la apolinicul nostru banchet ideatic.

Neîndoielnic, de acum încolo putem vorbi deja despre o tradiție nu doar în ordinea instituțională a unei serii de conferințe, ci și în aceea lăuntrică, profund personală, a pregătirii pentru participare, de vreme ce prezența în calitate de comunicator la o conferință nu se realizează spontan și instantaneu, ci presupune un efort intelectual sistematic, cere aprofundare și elaborare.

Sunt convins că și în acest fel Facultatea de Filosofie își confirmă și își fixează temeinic rostul său în spațiul cultural și educațional de la noi. Dincolo de rostirile teoretice care vor fi auzite cu această ocazie, întrevăd mai mult decât un simplu fapt academic. Mă gândesc la promovarea unor valori și internalizarea unui etos care au potențialul de a neutraliza idiosincraziile și stupiditățile cotidiene generate din lipsa de exercițiu dialogal și critic.

Sunt convins că vom reuși și că vom continua. Succes!

11.04, 2022 Prof. dr. Constantin Stoenescu

Programul CNOFTS – a cincea ediție

Luni, 11 aprilie, ora 10:
Gațe Maria-Floriana (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Ce înseamnă să minți? O propunere de blocare a paradoxului lui Pinocchio

Marți, 12 aprilie, ora 10:
Mihai-Alexandru Petrișor (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Teoria sistemelor dinamice și schimbarea de paradigmă

Miercuri, 13 aprilie, ora 10:
Pascu Paula Raisa (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai) – Questioning correlationism. An OOO-Phenomenological Argument

Joi, 14 aprilie, ora 10:
Sandra-Cătălina Brânzaru (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Towards a science of consciousness – conceptual change rescuing Type C materialism

Vineri, 15 aprilie, ora 10:
Iriciuc Andrei (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai) – Schiță asupra unei posibile hermeneutici a poeticului

„Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com). În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.

Programul în format pdf poate fi descărcat de aici.Download

CNOFTS – a cincea ediție – prelungire deadline

Termenul limită până la care pot fi trimise propuneri de prezentări pentru Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți (a cincea ediție) se va prelungi până pe 1 aprilie. Cu excepția acestei modificări, calendarul conferinței rămâne neschimbat.

Așteptăm în continuare scurte propuneri de prezentări la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți, a cincea ediție

Organizată de Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de filosofie din Universitatea din București și de Centrul de Cercetari de Logică, Filosofie și Istoria Stiintei (CELFIS), conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A cincea ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 11-15 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 28 martie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 4 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Anunțul în format pdf poate fi descărcat de aici.Download